Ce este și de ce este importantă?
Tensiunea arterială este forța cu care sângele împinge împotriva pereților arterelor, în timp ce inima pompează sânge. Este unul dintre indicatorii cei mai critici ai sănătății cardiovasculare, având un rol vital în funcționarea normală a corpului nostru. Valorile tensiunii arteriale sunt exprimate în milimetri de mercur (mmHg). Ele sunt reprezentate de două numere:
- tensiunea sistolică, care este valoarea superioară și reprezintă presiunea în artere atunci când inima se contractă;
- tensiunea diastolică, valoarea inferioară, care măsoară presiunea atunci când inima se relaxează între bătăi.
Tensiunea arterială normală este în general în jur de 120/80 mmHg. Valori ale tensiunii arteriale care depășesc constant 130/80 mmHg, pot indica o afecțiune numită hipertensiune arterială. Aceasta poate crește riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral.
Tensiunea arterială este reglată de o serie de factori, inclusiv:
- debitul cardiac (cantitatea de sânge pompată de inimă);
- rezistența vasculară (rezistența pe care sângele o întâlnește în timp ce curge prin artere);
- volumul sanguin;
- elasticitatea pereților arteriali.
Factorii de risc și cauze
Există mai mulți factori de risc care pot contribui la dezvoltarea hipertensiunii arteriale. Aceștia includ:
- vârsta înaintată;
- istoricul familial de hipertensiune;
- obezitatea;
- lipsa de exercițiu fizic;
- consumul de tutun;
- un regim alimentar bogat în sodiu și sărac în potasiu;
- consumul de alcool;
- stresul;
- anumite afecțiuni cronice, precum diabetul și apneea de somn.
Deși cauza exactă a hipertensiunii arteriale nu este întotdeauna cunoscută, se știe că interacțiunea dintre factorii genetici și de mediu joacă un rol important. Hipertensiunea este de obicei clasificată în două tipuri: hipertensiunea primară (esențială), care nu are o cauză identificabilă și este cel mai frecvent tip de hipertensiune, și hipertensiunea secundară.
Hipertensiunea secundară, care este mai rară, este cauzată de o afecțiune medicală sau de un medicament specific. Printre condițiile care pot provoca hipertensiune secundară se numără: afecțiunile renale, tulburările endocrine (cum ar fi sindromul Cushing sau hipertiroidismul), anomalii congenitale ale vaselor de sânge și utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi contraceptivele orale, decongestionantele și antiinflamatoarele nesteroidiene.
Simptomele și complicațiile hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială este adesea numită “ucigașul tăcut”, deoarece mulți oameni cu hipertensiune nu prezintă simptome. În unele cazuri, persoanele cu hipertensiune arterială pot prezenta dureri de cap, dificultăți de respirație, amețeli, dureri în piept, palpitații ale inimii și sângerări nazale, dar aceste simptome apar de obicei doar atunci când hipertensiunea arterială a atins un nivel periculos de înalt.
Dacă hipertensiunea arterială nu este tratată, poate provoca complicații serioase, inclusiv boli cardiace, accident vascular cerebral, insuficiență renală, boală arterială periferică și deteriorarea vederii. De asemenea, poate duce la hipertrofie ventriculară stângă (o condiție în care peretele ventriculului stâng al inimii se îngroașă), care crește riscul de aritmii și insuficiență cardiacă.
Tratarea și gestionarea hipertensiunii arteriale
Tratarea și gestionarea hipertensiunii arteriale implică de obicei o combinație de modificări ale stilului de viață și medicație. Modificările stilului de viață pot include adoptarea unei diete sănătoase (cum ar fi dieta DASH, care este bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și care limitează sodiul), exercițiu fizic regulat, menținerea unei greutăți sănătoase, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool și gestionarea stresului.
Există mai multe tipuri de medicamente disponibile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, inclusive: diuretice, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, antagoniști ai receptorilor de angiotensină, blocante ale canalelor de calciu, etc. Medicul va decide ce medicamente sunt cele mai potrivite, în funcție de starea de sănătate, vârstă, sex, precum și de eventualele comorbidități.
În plus față de tratamentul medicamentos și modificările stilului de viață, gestionarea hipertensiunii arteriale necesită monitorizare regulată. Aceasta poate include măsurarea tensiunii arteriale acasă, vizite regulate la medic și examinări periodice ale rinichilor și ai ochilor, pentru a detecta eventualele complicații ale hipertensiunii arteriale.
Prevenirea hipertensiunii arteriale
Prevenirea hipertensiunii arteriale este la fel de importantă ca și gestionarea ei. Aceasta poate fi realizată prin menținerea unui stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, menținerea unei greutăți sănătoase, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool și gestionarea stresului.
Este important, de asemenea, efectuarea de controale medicale regulate, deoarece hipertensiunea arterială poate fi asimptomatică.